Miorlau și Cuțulache. Cu bicicleta până la Lună – În așteptarea lui Moș Crăciun

Miorlau și Cuțulache. Cu bicicleta până la Lună te atrage cu povestea unei relații armonioase între două personalități complementare. Miorlau care alege să văruiască casa în albastrul cerului, tânjește la o cutiuță muzicală sau la o bicicletă cu care să meargă pe poteca argintie pe care luna o aruncă pe apa iazului, tocmai până la lună.  Și Cuțulache care își lucrează conștiincios grădina de zarzavaturi, repară ferestrele ca să nu intre frigul iarna; tot el iubește mirosul pământului, răsăritul soarelui și iarba deasă. Diferiți dar nu chiar atât de diferiți. 

Iazul – În așteptarea lui Moș Crăciun

Povestea din această seară mi-a adus aminte de o întâmplare de acum câțiva ani, când voluntar într-o campanie de strâns gunoaie de prin natură, am mers într-o pădurice unde am umplut un sac cu sticle dintr-un firicel de apă pe care un copil de cinci ani l-ar fi sărit ușor.
Iazul nu este o poveste despre ecologie, cel puțin nu despre asta este vorba în prim plan, însă cred că te poate duce cu gândul și la această temă.