Recenzii de carte

Recenzia lui Ioan

by Ioan Pavel,
Interviu

Învățăm educație financiară cu prieteni de poveste

by Alina Zaharia,
Jurnal de bibliotecar

Jurnal de bibliotecar – Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu” Bârlad

by Simona Popa,
Recenzii de carte

Sarah scrie despre cărți

by Sarah Manea,
Eseu

Rostogol și observația deschisă

by Simona Popa,
Recenzii de carte

Recenzia lui Ioan

by Ioan Pavel,
Cuvânt, cărți, identitate

Limba română în lume

by Simona Popa,
Recenzii de carte

Sarah scrie despre cărți

by Sarah Manea,
Recenzii de carte

Cum apar bebelușii și alte lucruri

by Alina Zaharia,
Recomandare de carte

Biți-Codițe vă recomandă – Vacanță, vacanță…

by Fevronia Spirescu,

Și câștigătorii Medaliilor Carnegie – Kate Greenaway sunt…

La întrebarea ce anume face o carte să fie una de succes, câștigătorul premiului Carnegie Medal răspunde :„Nu există nici o regulă. Poate doar aceea de a evita clișeele.” Iar la întrebarea, ce anume l-a inspirat să se facă scriitor, tot el spune: „Pentru mine a existat o legătură între citit și scris. Ajută și faptul că nu mă pricep la nimic altceva.”

Și fetele bune pot fi îndrăznețe

Basmul „Cenușăreasa”, în varianta Fraților Grimm, poate fi orice, mai puțin o poveste în care o tânără fată așteaptă să fie salvată de un prinț. Este, mai degrabă, o poveste despre identitate, despre schimbare, despre maturizare. Fiecare personaj al basmului are o semnificație proprie, menită să potențeze, în final, evoluția tinerei eroine. În plus, această versiune are ceva ce-mi place în mod deosebit și anume libertatea de decizie pe care i-o lasă Cenușăresei, împuternicind-o și conferindu-i un plus de autonomie foarte agreabil așteptărilor din timpurile noastre.

De ce ne place povestea atât de mult?

Am crezut întotdeauna că sunt eu mai înclinată spre a mă lăsa atrasă de ficțiune, că sunt mai visătoare. Ce revelație să citesc „Animalul povestitor: cum ne fac poveștile oameni” – scrisă de Jonathan Gottschall și tradusă de Smaranda Nistor la Editura Vellant în anul 2019 – și să aflu că există explicații biologice pentru această atracție și că, în plus, ficțiunea are o funcție mai mult decât pragmatică de pe urma căreia beneficiem cu toții.

Muzicanții din Bremen – un basm despre schimbare

Relevanța unui basm despre transformările interioare ale omului la vârsta senectuții rezidă în aceea că pe copii, în ciuda a ceea ce adulții ar putea crede, îi preocupă de asemenea soarta celor dragi – a părinților, a bunicilor. Copiii au nevoie să știe că aceștia vor fi bine, vor fi fericiți în viitor(ul îndepărtat sau mai puțin îndepărtat), dar mai ales că aceștia știu să fie bine.

%d bloggers like this: