Pe cât de mic este corpul unui copil pe atât de mare este inima lui. Relațiile pe care acesta le dezvoltă cu persoanele din imediata sa apropiere vor constitui filtre cu care copilul va vedea lumea și pe el însuși (uneori) toată viața.
Omul atârnat de macara pentru a termina de ornat o tartă uriașă la sărbătoarea celor o sută de ani a afacerii de familie – intenționat amânată pentru a te putea include și pe tine – devine pilonul pe care îți construiești identitatea. Copiii au capacitatea aceasta: de a face zei din oameni obișnuiți.
În cărțile sale pentru copii, Lavinia Braniște dă viață acestor idei așa cum nici o altă scriitoare sau scriitor contemporan român nu o face. Iar cartea despre care vorbim astăzi nu este o excepție.
Cofetăria, imaginată și scrisă de Lavinia Braniște și ilustrată de Mihaela Paraschivu a apărută la editura Cartier, în colecția Codobelc.
Scriitoarea Lavinia Braniște și-a început cariera ca și traducătoare de cărți pentru adulți și copii. Apoi, după ce s-a afirmat ca o scriitoare prolifică și apreciată pentru adulți, a început să scrie și cărți pentru copii. Până acum trei dintre cărțile sale pentru copii au fost selectate de către Internationale Jugendbibliothek München pentru a fi incluse în publicația White Ravens.
Cofetăria este povestea unei familii care se pregătește să primească în rândurile sale un nou membru. Clara, o fetiță de patru ani, recent adoptată, urmează să-și întâlnească pentru prima dată bunicul la evenimentul de sărbătorire a o sută de ani de funcționare a Cofetăriei. Dacă fetița și-a învățat pe de rost întrebările pentru bunic, acesta nu se lasă mai prejos cu pregătirile. Bunicul face planuri peste planuri. Iar acestea includ cea mai mare tartă care s-a făcut vreodată, o macara, o cameră numai pentru nepoată și scrierea unei cărți. Care dintre cei doi este oare mai emoționat?
În cărțile sale pentru copii, Lavinia Braniște prezintă mai multe forme de familie. Totuși cea pentru care pare să aibă o predilecție este familia care conține un bunic sau o bunică și un nepot respectiv o nepoată.
Chiar și bunicul portretizat în Cofetăria, numit pe parcursul întregii cărți simplu „bunicul”, a avut la rândul său o relație semnificativă cu propriul său bunic de la care a moștenit afacerea de familie.
Paralel cu descrierea autentică și neîndulcită a personalității bunicilor în cărțile sale pentru copii, scriitoarea Lavinia Braniște introduce elemente progresiste prezentând familii adoptive, reconstituite sau monoparentale.
Mai mult, în Cofetăria, nepoata a fost adoptată. Cu alte cuvinte părinții ei au ales o fată. Iar bunicul nu pare să fi avut nici o obiecție, el plănuind fără nici o reținere viitorul Cofetăriei sub conducerea nepoatei sale.
Aproape întotdeauna cele mai complexe personaje, mai bine spus personajele în a căror portretizare se investesc cele mai multe cuvinte, monologuri, descrieri, acțiuni și gânduri sub condeiul scriitoarei pentru copii Lavinia Braniște sunt bunicii. Chiar și atunci când personajele principale au alte roluri în familie, foarte rar lipsesc din peisajul apropiat bunicii.
Forța stilului de scris al Laviniei Braniște vine mai mult din substratul de idei decât din armonia și frumusețea limbajului, din curajul de a scrie despre un subiect anume decât din preocuparea de a livra mesajul cât mai frumos împachetat.
Am putea spune că, cu tot rozul predominant al acestei ediții, textul scris de Lavinia Braniște nu urmărește să fie o lectură distractivă sau menită să te facă să te simți bine. Asta dacă nu ești la rândul tău un nepot sau o nepoată care a trăit o relație semnificativă cu bunicul/ bunica sa.
Pe de altă parte, Mihaela Paraschivu pare să fi început ilustrarea cărții pornind de la finalul acesteia. „Dacă umorul situației este ceea ce apropie doi oameni de vârste diferite și aproape necunoscuți unul altuia, atunci acesta va fi filtrul de culoare cu care voi gândi întreagă carte.” Și-a spus probabil ilustratoarea.
Pe coperta cărții, bunicul nu are pe el doar un combinezon de plastic care să asigure că nici un microb nu va ajunge în tartă. El are un combinezon cu o bonetă și un cornet de înghețată atașat în frunte.
Cofetăria și tot ce ține de aceasta sunt desenate în culori și forme vesele. Singurele tonuri mai închise fiind prezente doar pentru a crea contrastul de culoare. Și ce contrast delicios creează o amandină sau un iepure de ciocolată!
Camera amenajată pentru nepoțică în casa bunicului, de către acesta din urmă, este o continuare a cofetăriei și a planurilor pe care bunicul le are pentru Clara, dar și o premoniție a ceea ce-i va lega: umorul.
Iar când bunicul își îmbracă combinezonul, mișcările sale sunt ample, elastice și flexibile. Doar se știe că nepoții au darul de a întineri bunici.
Aici poate fi vizionat un interviu cu Lavinia Braniște.
Alte cărți pentru copii scrise de Lavinia Braniște au fost recenzate aici.
Sursă poză ilustratoare: IQads .
