Fratele fraților rătăcitori – În așteptarea lui Moș Crăciun

Au mai rămas nouă seri până la Crăciun. Este ceva deosebit când aștepți ceva – și cred că nu greșesc când spun – cu nerăbdare, numeri zilele rămase și vine momentul când nu mai sunt nu știu câte zile dar oricum un număr alcătuit din două cifre, ci mai sunt doar nouă, de exemplu.

Cred că acum și cel mai timid iubitor al sărbătorilor de iarnă a scos la iveală măcar un ornament de Crăciun: luminițe, vreo floare Crăciuniță, vreun indicator către Polul Nord – ca să știi unde să te uiți după sania moșului. Ori măcar a ieșit în oraș doar să privească străzile împodobite. Iar de acolo, din frig, stă cu ochii lipiți de o vitrină cu o micuță casă de jucărie, cu ferestrele luminate și cu siluete vesele prin camere. 

La o fereastră parcă se vede cum pâlpâie flacăra unui foc în șemineu. Sau poate este un televizor setat pe imaginea unui șemineu în care arde îmbietor un foc. Alături, pe un fotoliu sau poate o canapea ori chiar un pat cineva citește o carte. O citește cu voce tare. Îți dai seama după cum i se mișcă buzele iar lucrul acesta îl știi sigur pentru că îi vezi silueta tremurătoare pe perete.

Oare ce citește? Să ne apropiem mai mult de geam, poate auzim.

Cred că știu. Mi se pare că am auzit Fratele fraților rătăcitori, o poveste imaginată și scrisă de Radu Vancu, ilustrată de Cristina Dan și apărută la editura Cartier

Vârsta recomandată? Hm, e un pic mai complicat de spus. Vedeți voi, povestea îl urmează pe Dezideriu, un băiat de 12 ani, care trăiește într-un mediu multilingv ca și mulți dintre voi. La el în cartier se vorbește româna și germana. Iar întâmplările din această carte s-au petrecut acum cca. 150 de ani. 

Bine, o să spuneți voi, dacă personajul principal are 12 ani, de obicei cartea este recomandată pentru cititorii cam de aceeași vârstă, începând cu cei care sunt cu unu-doi ani mai mici. Da, doar că povestea face parte din colecția Codobelc, are format de carte ilustrată, conține destul de multe ilustrații de o pagină, uneori chiar de două și se întinde pe un număr de 39 de pagini. 

Eu cred că se potrivește bine pentru copiii care vorbesc mai mult de o limbă, fiind o poveste relativ scurtă, scrisă într-o altă limbă decât cea principală ceea ce face să pară o lectură încurajatoare.

Este și despre frați și despre prietenie. Și despre călătorii, explorări, cunoașterea unor culturi noi și recunoașterea coexistenței armonioase a acestora.

Dezideriu acceptă propunerea prietenului său saș de a mai juca un ultim joc înainte de a pleca acașă. Știe că acesta „este atât de singur încât este dispus mereu la orice zburdălnicie”. Așa că pune capul și începe să numere, în timp ce toți prietenii săi se ascund. Nu-și face griji pentru că îi va găsi repede – știe deja după pași unde să-i caute – și astfel  va ajunge la timp acasă. Așa este, îi găsește repede. Cu excepția unuia. A frățiorului său. La început nu-și face prea multe griji, pentru că acesta stă mereu pe lângă el. Uneori prietenii săi sunt deranjați de prezența lui dar el ține mult la fratele său și nu l-ar lăsa singur pentru nimeni. Caută mai întâi în pivniță, apoi în stiva de lădițe însă nu-l găsește. Dezideriu devine din ce în ce mai îngrijorat. Cum se va termina căutarea? Vă las pe voi să descoperiți.

Ilustrațiile nu sunt încărcate, prezintă de obicei unul-două elemente, fiind axate pe personaje, cu excepția câtorva lucruri de ornament. Predomină tonurile de maro, galben și albastru.

Mie mi-a plăcut mult cum Dezideriu face din fratele său mai mic prioritatea lui chiar față de prieteni. Și mi-a plăcut și atenția pe care a arătat-o față de prietenul său. Am înțeles astfel titlul cărții ca fiind despre o relație profundă pe care poți să o ai cu persoane care fac sau nu fac parte din familia ta. 

Cred că este o lectură cu atât mai interesantă pentru copiii vorbitori de limba română care trăiesc în Regatul Țărilor de Jos, având în vedere cultura axată pe „eu și familia mea restrânsă” de aici. 

Înregistrarea video cu lectura cărții a fost realiză de Gabriela și Paul Stamate, editată de Simona Popa și publicată cu acordul editurii Cartier.

Cartea poate fi împrumutată de la Biblioteca Cărți pentru Matei, din Hoofddorp, Regatul Țărilor de Jos.

Pe mâine seară!

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *