„Vestita invazie a urșilor în Sicilia”, de Dino Buzzati, editura Polirom, cu ilustrațiile autorului, traducere din limba italiană de Corina Anton.
Regele urșilor din munții Siciliei, Marele Leonte, își conduce neamul de urși spre capitala Siciliei, unde domnește Marele Duce, urât, lacom și rău, în speranța că va găsi hrana care dispăruse din munți și pe fiul său Toni, răpit de oamenii ducelui.
Lucrurile nu se rezolvă așa de ușor. Urșii au parte de o mulțime de piedici și de războaie cu o mulțime de potrivnici.
Cartea se deschide cu prezentarea personajelor ca o adevărată piesă de teatru. Și aflăm din prezentarea lor că regele Leonte era un urs de toată lauda, la început și de toată frumusețea, la care contribuia blana sa deosebit de frumoasă. Marele Duce era un personaj urât cu un nas acvilin de care râdeau toți, pe furiș, și pe măsură de rău, vanitos și lacom. Există și un profesor, astrolog de meserie, Profesorul de Ambrosiis, care susținea că este și vrăjitor și care se va dovedi util de-a lungul evenimentelor. Mai sunt o mulțime de urși de vază: Ursul Salnitru, Ursul Babanu, Ursul Teofil, Ursul Frângepâine, Ursul Iasomie și alții. Întâlnim și un troll căpcăun, cu un slujitor pe măsură de rău, Cumplitul Motan, un vârcolac, o mulțime de stafii etc.
Probabil v-ați dat seama că aceasta este o carte cu aventuri războinice, dar cu subtext de unde putem să descoperim: critică la adresa dictaturii, admirație la adresa prieteniei și sacrificiului, descoperim lucruri despre șiretenie și tactici de luptă, despre răzbunare și durerea care o însoțește, despre ciudățenia care transformă sufletele când dau de putere și bogăție.
Povestea este plină de emoție și lecții de morală ascunse inteligent în narațiunea ei.
Ilustrațiile sunt simple, nostime și însoțite de explicații pe scurt la fiecare capitol. Explicațiile pot fi un exemplu de concentrare a poveștii, sunt ideile principale ale fiecărui capitol și pot fi luate drept material didactic pentru această cerință ori pentru un realizarea unui rezumat.
„Povestea regelui supărat pe clovn”, de Matei Vișniec, cu ilustrații de Andra Bădulescu, editura Arthur.
Dacă vă spuneți „Este vorba de Matei Vișniec, probabil că este vorba de o piesă de teatru.”, aveți dreptate, de o piesă de teatru vorbim aici. Piesa se deschide cu prezentarea personajelor, cum este normal: un Clovn Bătrân, Regele, Prințul, Clovni și Clovnițe, amintim aici pe Clovnița Lița, Bucătăreasa Gogolina și Trei Generali.
Toată lumea din carte se întreabă de ce au clovnii nasul roșu. Unii au răspuns la întrebare: pentru că vin de pe Planeta Marte, care se mai numește și Planeta Roșie. Însă acolo nu pot respira și nici de lucru nu prea au, așa că vin pe Pământ unde respiră ușor și au și de lucru. Unii cred că îi ajută să vadă în întuneric. Alții consideră că li se înroșește nasul pentru că le este rușine de prostia oamenilor și tot așa, fiecare crede ce vrea despre ciudatul nas roșu al clovnilor.
Poveste debutează cu Regele care se simte obosit și lasă împărăția nepotului său, Prințul. Acesta nu suportă clovnii și se hotărăște să-i alunge din împărăție considerând că aceștia nu au niciun rost.
Totuși, singurii care pot să-i dea replici regelui, să-i spună când o ia pe arătură, adică atunci când greșește, sunt clovnii. Cel mic însă nu este de acord pentru că, bineînțeles, el știe tot, mai ales jocuri electronice. Bine, până într-o zi, când dă nas în nas cu o clovniță, Clovnița Lița. Eiii, acum se schimbă povestea și prințul nostru, deși nu iubește clovnii și nici nu știe să zboare, se transformă. Cum, Ce, Unde, De ce? Aflați voi, dacă citiți cartea plină de umor și adevăruri ascunse, așa cum stă bine unei cărți. Doar să le citiți și să le descoperiți, vă rog!
La această muncă, vă oferă ajutor ilustratoarea, Andra Bădulescu, ce pune umor în toate desenele ei cu cretă colorată sau cu ceracolor, nu-mi dau seama bine, dar perfect adaptate textului. Eu nu pot decât să vă urez: Lectură plăcută!
Cărțile pot fi împrumutate și de la Biblioteca Cărți pentru Matei.
sursă poze autori : wikipedia