Mâna sus cine vrea zăpadă! Cine vrea să se tăvălească în zăpada mare, pufoasă și scârțâitoate. Cine vrea să iasă afară și să dea cu ochii de zăpadă în fața casei, pe crengile copacilor, pe aleea din parc. Zăpadă de jur împrejur, cât vezi cu ochii!
Ei bine, asta i s-a întâmplat lui Olle. Cu două săptămâni înainte de a veni Crăciunul, a început să ningă și a nins două zile și două nopți în continuu până când totul s-a acoperit cu un strat gros de zăpadă.
Olle are șase ani și a așteptat cu mare nerăbdare iarna. Vedeți voi, anul acesta, de ziua lui, Tata i-a făcut cadou, nici mai mult, nici mai puțin, decât o pereche de schiuri. Tare, nu? Vă dați seama cât de mult își dorea să le încerce. Iar în ziua în care a putut, în sfârșit, să iasă cu ele, ei bine, în ziua aceea s-au întâmplat multe lucruri de care noi nu am fi aflat dacă autoarea Elsa Beskow nu le-ar fi scris și ilustrat în cartea sa Călătoria lui Olle pe schiuri, dacă traducătoarea Eva Leonte nu le-ar fi tradus din suedeză și dacă editura Portocala Albastră nu le-ar fi publicat.
Ce bine, însă, că s-au întâmplat toate acestea și putem, astfel, voi să citiți această carte în limba română iar noi să o includem în seria de lecturi În așteptarea lui Moș Crăciun, la Biblioteca Cărți pentru Matei.
Editura Portocala Albastră a publicat mai multe cărți scrise și ilustrate de Elsa Beskow, iar dintre acestea patru pot fi împrumutate de la Biblioteca Cărți pentru Matei.
Elsa Beskow a fost o autoare suedeză, ale cărei povești au însoțit mai mulți copii decât putem număra, iar stilul său de ilustrare a influențat creațiile mai multor ilustratori în decursul anilor. Toate poveștile sale se petrec în mijlocul naturii, unde există o graniță foarte fină, aproape neobservabilă între activitățile de zi cu zi și viața imaginară. Ilustrațiile sale sunt clare, realiste și cu atât mai surprinzătoare cu cât ceea ce înfățișează este mai puțin clar, mai puțin realist.
Călătoria lui Olle pe schiuri a început, cum vă spuneam, când, după ce ninsese mai multe zile, zăpada acoperise casa și pădurea cu totul. După ce a cerut voie de la mama lui, s-a îmbrăcat gros și a luat cu el două sendvișuri, prietenul nostru a intrat în pădure. Să mergem și noi cu el! Vedeți și voi copacii încărcați de zăpadă? Iată-l pe Unchiașul Promoroacă, iată-i haina lungă, înghețată și barba-i albă. Haideți să ne tragem mai aproape și să ascultăm ce-și spun.
Și dacă tot am vorbit de ascultat, în continuare ne citesc un fragment din poveste Oxana Greadcenco și Teo Ursu, din Olanda.
