La mulți ani! Aceasta este prima noastră întâlnire în acest an în acest spațiu. Sunt Simona Popa și realizez rubrica „Limba română în lume” – o serie de articole prin care căutăm să cunoaștem cât mai multe experiențe cu copii români în medii bilingve sau multilingve. De aceea în partea a doua a fiecărui articol am invitat alături de noi părinți români care să ne vorbească despre propriile lor experiențe, strategii și gânduri.
La începutul acestui an, mi-am stabilit patru rezoluții pentru primele trei luni ale anului. Sunt genul de rezoluții despre lucruri pe care vrei să le faci zilnic iar termenul acesta ar trebui să mă ajute să le transform în obicei. Hm!
O astfel de rezoluție este aceea de a citi împreună cu Matei, 6 ani și 3 luni, câte douăzeci de minute în fiecare zi, în limba română. Mai bine spus Matei să citească împreună cu mine. Pentru asta am ales una dintre acele cărți care au fontul un pic mai mare, textul scurt și sunt, desigur, ilustrate.
Ca și provocare, Matei caută să-și dea seama ce cuvânt este din primele 3-4 litere și din ilustrații. Când dă de unul cu care nu este familiarizat – nu-l aude de la noi prea des sau nu-l folosește el însuși în mod frecvent – îi este mult mai greu să-l descifreze în această etapă. Și atunci apare fustrarea iar entuziasmul de a citit se uzează, să spun așa.
Ceea ce a ajutat mult este textul care are cuvinte scurte și frecvent întâlnite. Iar umorul poveștii asigură hohote de râs și păstrează atmosfera senină.
Noi, deocamdată, procedăm astfel: Matei descifrează literele, apoi încearcă să spună cuvântul. La cele mai lungi sau nefamiliare, după descifrarea literelor, continuăm pe silabe și apoi spune tot cuvântul. La final mai citesc eu o dată întregul aliniat.
O altă provocare este să inserăm această activitate în rutinele zilnice. În cursul zilelor de școală, seara este, evident, mai liber dar intervine oboseala. Am auzit de la mămica unui coleg și varianta în care copilul citește o pagină și părintele alta. Cred că vom încerca și noi.
Între timp, observ că Matei sesizează din ce în ce mai mult, atunci când îi citesc eu în română, acele expresii care au un alt înțeles decât cel pe care cuvintele din care sunt alcătuite îl au. Uneori își dă seama despre ce este vorba și atunci urmează un aha! sau un hohot de râs, alteori nu, dar știe că acolo este vorba despre mai mult.
Mie mi se pare că astfel peste vocabular și o dată cu acesta se așează încet, încet sensibilitatea culturală – capacitatea de a cunoaște, conștientiza și, de ce nu, de a accepta o altă cultură (în cazul ăsta pe cea maternă, a părinților, alături de cea „paternă” în care trăiește) și propria identitate culturală, care va fi o combinație propie a acestor două sau mai multe culturi.
Iar la școală, Matei citește zilnic în neerlandeză, bineînțeles.
Invitata noastră de astăzi este Anca Suta-Avram, din Olanda, căreia îi mulțumim pentru răspunsul prompt precum și pentru că a împărtășit cu noi experiența sa.
„Servus! Noi suntem Ionuț și Anca, o familie de români formată în Cluj-Napoca și lărgită în Amsterdam unde, în 2021, a venit pe lume, pentru a ne umple viețile de bucurie, fiul nostru, Victor.
In cele 9 luni premergătoare venirii pe lume a lui Victor, am analizat și discutat în ce limbă/i îl vom crește în acest oraș multicultural. Am început cu alegerea numelui care am dorit să reflecte originile noastre dar și să îl ajute pe fiul nostru să se integreze în țara în care locuim. Locul în care urma să se formeze Victor a fost încă o alegere complexă. Activitatea noastră profesională se desfășoară într-un mediu internațional și observăm astfel, la modul practic, cum limbile străine îți deschid orizonturi nemărginite și îți dezvoltă abilități diverse (creativitatea, gândirea logică și înțelegerea altor culturi). Acestea au fost principalele motive pentru care am optat pentru creșa care ne-a încurajat spre a-l expune pe Victor mai multor limbi simultan și ne-a oferit posibilitatea pentru ca fiul nostru să frecventeze, în regim full-time, o grupă cu predare bilingvă neerlandeză – engleză.
Limba de acasă este însă limba română care ne definește oriunde ne aflăm și pe care ne străduim să i-o transmitem lui Victor vorbită corect, prin activitățile cotidiene; astfel, ziua începe cu „Bună dimineața, Somnorilă!” și se încheie cu un cântec de leagăn învățat de la bunici sau una din poveștile lui Ion Creangă (până acum am constatat că povestea preferată a lui Victor este „Punguța cu doi bani” 😊).
Încercăm să maximizăm timpul pe care îl petrecem împreună și să punem accent pe învățarea limbii române, prin tot ceea ce facem în trei sau cu familia extinsă (rămasă în România). Suntem norocoși să avem doi ghizi deosebiți în persoana bunicelor lui Victor care, în calitate de dascăli, au format generații de copii; prin intermediul lor, achiziționăm cărți și jucării interactive în limba română pe care le folosim ulterior în activitățile cotidiene. De exemplu, de 1 Decembrie, am îmbrăcat ia românească și am ascultat „Deșteaptă-te, române!”, varianta animată pentru copii; în preajma Crăciunului, am împodobit bradul cu globuri tricolore și am ascultat colinde tradiționale. Un instrument foarte util pentru noi s-a dovedit încă de la lansare Biblioteca Cărți pentru Matei care ne-a încurajat, acceptându-ne să facem parte din proiectul „În așteptarea lui Moș Crăciun” încă de când Victor avea doar 7 – 8 luni, devenind astfel mezinul acestei echipe.
Observându-l pe Victor, realizăm zilnic că, la o vârstă atât de fragedă, capacitatea de memorare este fantastică și se cere a fi valorificată, stimulată, încurajată. Astfel, în noul an, ne propunem să identificăm instrumente pentru învățarea și utilizarea limbii române și în afara casei: ne-am înscris pentru a participa la evenimentele Școlii Românești Amsterdam după aniversarea de doi ani a fiului nostru și ne-am bucura să descoperim în cadrul comunității românești din Amsterdam și/sau împrejurimi copii de vârstă similară pentru a putea organiza întâlniri de joacă în limba maternă.
Nu există o variantă corectă sau care să aibă mai mult sens decât alta. Toate experiențele sunt valoroase, mai ales dacă sunt împărtășite. Dacă vrei să contribui, te rog, dă-ne un semn la simona_popa@cartipentrumatei.ro. Experiența ta contează.
