Diversitate, incluziune și integrare în Colegul cel nou

sursă poză autor: jerrycraft.com

„Jordan Banks are mereu un caiet de schițe la el în care desenează ce i se întâmplă. Însă, în loc să-l trimită la o școală de arte, cum își dorește de când se știe, părinții îl înscriu la o prestigioasă școală privată, care pune accentul pe științe. Mai mult, se dovedește că este printre puținii copii de culoare din anul lui. În timp ce străbate zilnic drumul din cartierul lui modest spre partea bogată a orașului, Jordan își dă seama că este prins între două lumi și că nu se regăsește complet în niciuna dintre ele. Va reuși să se integreze la noua școală și să rămână prieten cu puștii din cartier?” 

Colegul cel nou este primul roman grafic realizat de Jerry Craft.  Acesta a mai creat  în 1990 benzile desenate Mama’s Boyz și în 2020 romanul grafic Class Act, o continuare a cărții Colegul cel nou. Aceasta din urmă a apărut în limba română, în 2021, la editura Arthur, colecția Minigrafic. 

Câștigător al premiilor Newbery  și Coretta Scott King, romanul grafic este  descris ca o „poveste distinctă, actuală și sinceră care respectă copiii și oferă cititorilor săi o privire asupra a ceea ce înseamnă să fii altcineva” de către președinta juriului Premiului Newbery Krishna Grady.

Realizată de un autor american și inspirată din societatea și cultura americană, cartea reprezintă un punct de plecare pentru discuții universale. Ar fi interesant de făcut o paralelă între aspectele prezentate în carte și cele pe care cititorii în limba română le-ar putea identifica în jurul lor sau chiar de realizat o activitate în care copiii implicați să încerce să înlocuie locurile, replicile, atitudinile din carte cu unele familiare, auzite  și văzute în jurul lor, experimentate pe propria piele etc.

Pe de altă parte, romanul grafic în sine este destul de intens; semnificațiile replicilor, ale gesturilor sunt multiple și ar putea declanșa largi discuții. Este o carte foarte potrivită pentru a fi citită în cluburi de carte, în clase, discutată și dezvăluită puțin câte puțin.

Din punct de vedere al subiectelor abordate, acestea se află undeva la intersecția dintre rasă și statut social, cu veleități ce țin de diferențele existente și legătura, totodată, între generații (nepoți și bunici, părinți și copii ), de dorința părinților de a le fi mai bine copiilor și totodată de a nu pierde legătura afectivă cu aceștia ca urmare a unor diferențe prea mari.

Semnificațiile cărții reies atât din text cât și din grafică. Aceasta din urmă  activează atenția vizuală: urmărești succesiunea de replici; poți deduce ceea ce simte sau gândește cineva din culoarea obrazului sau succesiunea de poziții; recitind cartea observi indicii timpurii ale unor întâmplări ulterioare cum ar fi un obraz îmbujorat… Tot procesul se poate transforma ușor într-un joc de căutare iar punerea în scenă a poveștii este coerentă, sugestivă și, din nou, bogată în semnificații.

Personajul principal are 12 ani și cred că temele abordate fac ca acest roman grafic să se adreseze copiilor de cel puțin 12 ani.

Jordan, colegul cel nou, trece de la a fi împărțit între două lumi la a le regăsi pe amândouă în el însuși, întrepătrunse și împletite armonios. Și cei din jurul său par să treacă prin același proces. Însă, în timp ce unii se străduiesc să găsească legături între două părți importante ale vieții lor, alții încearcă din răsputeri să le țină separate, totul într-un efort comun de integrare.

Și din această carte, pare să reiasă că, astăzi, copilăria este, tot mai mult, o succesiune de comportamente și observații mature care alternează cu cele ezitante, încă nedeplin conturate. Bineînțeles acest „astăzi” este relativ iar relativitatea lui poate fi înțeleasă mai bine atunci când treci de la o literatură la alta, de la o țară la alta.

Romanul grafic Colegul cel nou este vizat de campanii de interzicerea a cărții deoarece „cărțile autorului promovează critical race theory și retorica anti-albă”.

Iată ce a spus autorul într-un interviu despre această campanie: “When I was told that it was banned because it taught critical race theory, I had to Google [the term] to find out exactly what critical race theory is”. 

Și eu am făcut la fel și iată ce am aflat: ”Scholars of CRT view race as a social construct with no biological basis.One tenet of CRT is that racism and disparate racial outcomes are the result of complex, changing, and often subtle social and institutional dynamics, rather than explicit and intentional prejudices of individuals.”   („Oamenii de știință din CRT (Critical Race Theory) văd rasa ca un construct social fără bază biologică. Un principiu al CRT este că rasismul și manifestările rasiale disparate sunt rezultatul unor dinamici sociale și instituționale (americane) complexe, în schimbare și adesea subtile, mai degrabă decât ale prejudecăților explicite și intenționate ale indivizilor.” Mai multe detalii aici.

Pe de altă parte, autorul confirmă că este o poveste inspirată din viața sa, el însuși a fost un elev al unei școli private, de culoare, care locuia într-un cartier de blocuri.

Este de interes, de asemenea și descrierea cărții pe care însăși autorul o face: „amuzantă, te pune pe gânduri, inițiatoare de conversații, sinceră și reconfortantă”. O descriere cu care nu pot decât să fiu de acord.

Leave a comment

Your email address will not be published.

%d bloggers like this: