Recenzia lui Ioan

Pentru astăzi, nici nu puteam alege două cărți mai diferite! Una veselă, alta mai puțin, una la o primă lectură, cealaltă la a doua…

Toate lucrurile imposibile, scrisă de Lindsay Lackey, tradusă de Oana Dușmănescu și apărută la editura Storia Books.

De fiecare dată când Red este speriată sau furioasă, se stârnește vântul, un fenomen inexplicabil de care doar ea și mama ei știu. Adusă în casa soților Groove, în plasament temporar, Red se atașează de mama temporară, Celine, iar când lucrurile se „calmează” într-un final, o nouă „furtună” apare:  mama naturală…

Red trece printr-un „roller coaster al emoțiilor” în această poveste. Furia, mâhnirea, nerăbdarea, fericirea (ocazională) se amestecă în fetiță, zăpăcind-o și parcă jucându-se cu ea. Povestea aceasta nu e doar o poveste pentru copii, cu singurul scop de a-i distra. Ci ne arată cât de importantă este diferența dintre greu și imposibil precum și faptul că, uneori, este nevoie să renunțăm la lucrurile care ne plac și de care aparent avem nevoie  pentru binele celorlalți și mai ales al nostru. Nu o să exemplific, pentru că doresc să descoperiți singuri despre ce e vorba… dacă veți citi cartea, desigur.

Nu pot înlătura senzația că un secret așteaptă să fie găsit, o pildă a poveștii pe care nu am descoperit-o încă… și e frustrant.  Dar îmi place senzația și să știu că într-o bună zi, poate, o să-mi dau seama de pildă.

Mi-a mai plăcut și povestea. Ea arată turmentul unui copil – la fel ca mine și ca tine – care se întreabă „De ce eu?” și încearcă să-și mențină întreagă legătura cu mama ei, până într-un moment de realizare și trezire la realitate. 

Faptul că știi cum este (realitatea) te ajută să o înțelegi, iar câteodată chiar să anticipi ce va fi. Dar iată că am ajuns la alt lucru care face povestea interesantă… Red e o fată greu de prezis. Alegerile ei te fac să-ți pui întrebări și rămâi gândindu-te la poveste și analizând-o.

Toate lucrurile de mai sus alcătuiesc împreună o carte minunată, dar a fost greu, greu să vorbesc despre aceasta. Sper că v-am trezit interesul și că m-am făcut înțeles. V-o recomand cu drag și sper să vă placă!

Jim Năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă, scrisă de Michael Ende, ilustrată de Gaetan Doremus, tradusă de Dragoș Dinulescu, reeditată la editura Arthur.

Lummerland este o țară „neînchipuit de mică, mai ales dacă am compara-o cu orice altă țară, să zicem cu Germania, cu toate țările Africii la un loc sau cu China”. De fapt, Lummerland este atât de mică, încât este „cam cât două sufragerii”. Pe ea trăiesc numai patru oameni: Regele Alfonso al XII-lea, doamna Waas, și domnii Lukas și Armel. Până când, într-o zi, un colet misterios ajunge în țara lor și odată cu el un nou locuitor…

În urmă cu câțiva ani nici o carte nu-mi mai „făcea cu ochiul”, așa că am început să scotocesc prin dulapuri și teancuri. După scurt timp am găsit-o pe aceasta, strălucind în portocaliu.

Nu m-am simțit atras de ea. Totuși, am deschis cartea și am început să citesc. Am fost imediat absorbit de ea și mi-a plăcut mult pentru că era ușor de citit, perfectă pentru un copil plictisit ca mine. Mi-a luat în jur de 2 ore s-o termin, dar aș mai fi vrut să citesc… asta este durerea cea mai mare a cititorului: când termină o carte pe care o „simte”, el nu mai are ce să facă și devine trist. Nu-i nimic mai bun decât prima dată când citești „Jim năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă”! Dar și cea de-a doua lectură are farmecul său.

Mi-e dor de senzația de a citi forțat de plictiseală. Această carte înseamnă mult pentru mine, dat fiind faptul că m-a salvat de la mâhnire.  Un lucru pe care îl admir la ea este faptul că autorul „delirează” (o expresie de-a mea): el se contrazice singur, face remarci inutile și vorbește ca un copil de 6 ani în general. Presupun că asta e o modalitate de a atrage copii… ei bine, la mine a mers foarte bine, pot spune. 🙂

În concluzie, cartea este bună mai ales pentru izgonirea plictisului. O recomand celor mâhniți și copiilor, pentru a vă înveseli ziua! Vă mulțumesc.

P.S.: I se mai pare cuiva că sună de parcă am fi într-o reclamă la medicamente pentru durere de articulații? Plictiseala poate fi așa … 

Cartea a fost pusă la dispoziție de editura Arthur.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: