Recenzia lui Ioan

Vă salut, dragi cititori, și vă urez o lectură plăcută. Mai jos sunt cele două recenzii pe care le-am pregătit, pentru un roman și… un scenariu de film?! 

Prima carte este intitulată „Războiul care mi-a salvat viața”, este scrisă de Kimberly Brubaker Bradley, tradusă din engleză de Iulia Arsintescu și publicată la editura Arthur în anul 2016.

Cartea ne povestește despre o fetiță care are o problemă mare la piciorul drept și abia poate merge câțiva pași. Ea locuiește alături de mama și fratele ei mai mic, într-un apartament din anii 1940… până când Hitler și bombele lui amenință orașul. Copiii pleacă la țară sau în alte locuri sigure pentru ei, în timp ce fetița nu este lăsată de mama ei să facă la fel, să se pună în siguranță, să își asigure un viitor chiar. Și asta pentru că, în opinia mamei, ea (fetița) ar putea fi o povară pentru cel care va avea grijă de ea.

Într-o noapte, totuși, fetița va fugi de acasă împreună cu fratele ei. Și multe lucruri se vor schimba de atunci.

Povestea este frumoasă. Mi-a plăcut cum totul părea că pleacă de la rău și că vine spre bine, apoi se „împiedică” de-un ciot și revine la rău… Există ceva, totuși, care mi-a displăcut.

Cartea această parcă nu are umor. Iar întâmplările de la început – petele de sânge de pe podea, modul în care fetița a povestit că și-a legat fratele pentru a sta cu ea – mă fac să mă simt la fel de inconfortabil astăzi ca acum doi ani, când am citit prima dată cartea.

Totuși, cred că această poveste este (vedeți ce rime fac?) mai mult decât o modalitatea de a petrece timpul liber; este o carte care te pune pe gânduri, te provoacă, așa că vă spun c-ar trebui s-o încercați și voi, dragi cititori.

P.S.: Tocmai mi-am dat seama că titlul vine, până la urmă, de la faptul că războiul i-a salvat viața la propriu fetiței (care chiar s-a pomenit, cu ajutorul unor oameni de treabă, cu piciorul vindecat, dar doar din carte veți afla cum).

A doua recenzie este pentru cartea „Animale fantastice și unde le poți găsi – scenariu original”, scrisă de J.K. Rowling, tradusă de Tatiana Dragomir și publicată de editura Arthur, în anul 2017.

Când știu că voi citi o carte (sau scenariu, în cazul de față 🙂 ) scrisă de J.K. Rowling, știu că voi citi o carte plină-ochi de suspans și acțiune – ceea ce poate că-i un clișeu azi, dar nu contează! –  și poate una pe care o s-o țin minte mult, mult timp. Și ca exemplu am cartea Harry Potter, care… m-a convins s-o recitesc de șapte ori și m-a făcut să visez că întâlnesc personajele.

Revenind la cartea de azi (care, apropo, are o legătură cu Harry Potter, pe care vă las să o descoperiți singuri), povestea se învârte în jurul a trei personaje: Graves, Newt și Tina. Newt este un colecționar de animale… fantastice, se-nțelege, pe care încearcă totuși să le protejeze, să le ajute să se înmulțească și să își perpetueze specia. Ajuns în New York în căutarea unui specimen de Appalosa Puffskein, are loc un mic „accident”, și anume una dintre creaturile sale a evadat din valiza lui magică, unde își ține toate animăluțele.

După „accident” începe o cursă nebună în căutarea și capturarea animalelor pierdute pentru că, da, între timp au mai ieșit și altele din valiza fermecată. Tina este femeia care l-a ajutat în toată această treabă, iar Graves e un personaj negativ, secundar. Puteți află rolul lui în carte, dacă o citiți… am povestit deja prea mult.

Această poveste are acțiune, dar ce-i „ca lumea” este faptul că nu se exagerează cu nimic. Iar eu cred că acesta (acțiunea echilibrată) este ingredientul perfect pentru o poveste satisfăcătoare…

Deci, scenariul de fața este unul pe care îl recomand tuturor, iar filmul, de asemenea, merită văzut.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat! Voi reveni curând cu noi recenzii.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *