De vorbă cu „bibliotecarul de serviciu”

Astăzi este Ziua Internațională a Bibliotecarului așa că m-am gândit să vorbesc un pic cu „bibliotecarul de serviciu”, Maria Dicieanu, coordonatorul proiectului Biblioteca Românească Olanda, proiect marca Rompro.

SIMONA POPA Mulțumesc, Maria, că ai acceptat să răspunzi la câteva întrebări, de Ziua Internațională a  Bibliotecarului. Povestește-ne un pic despre cum a luat ființă Biblioteca Românească Olanda.

MARIA DICIEANU Bună, Simona, mulțumesc pentru invitație. Biblioteca Românească Olanda s-a născut din întâlnirea unui vis mai vechi al Cătălinei Negru, co-fondatoare și președinte a Fundației Rompro – Români pentru Români Olanda, cu un context favorabil reprezentat de lansarea secției Huis van Alle Talen la OBA (Openbare Bibliotheek Amsterdam – Biblioteca publică din Amsterdam). Cătălina își dorea de mult un spațiu unde să putem aduna cărțile românești din comunitatea românilor din Olanda, cu scopul de a le împrumuta între noi. Și această ocazie a venit în momentul în care a aflat că OBA pregătește lansarea unei secții care să găzduiască diferite cărți în limbi străine, limbi ale comunităților din Amsterdam. Cătălina ne-a contactat pe mine și pe Simona Duicu și ne-a întrebat dacă am vrea să ne ocupăm de coordonarea colecției, lucru pe care amândouă l-am acceptat. Eu aveam experiența organizării a două evenimente-lansări-de-carte cu ocazia Kinderboekenweek Săptămâna Cărții, iar Simona organizase două vizite ale autoarei Petronela Rotar în Amsterdam. Și amândouă eram pasionate de literatură. Am lucram împreună la o listă de cărți pe care ne-am dorit-o pentru bibliotecă, listă pe care a revizuit-o și Jan Willem Bos, cunoscutul traducător în limba neerlandeză de cărți românești. Apoi, prin intermediul unor donații din partea comunității românești și ale unor edituri și autori, și cu ajutorul neprețuit al unei super echipe de voluntari, am lansat și inaugurat Biblioteca Românească Olanda, pe 17 noiembrie 2019, la sediul central OBA din Amsterdam.

SIMONA POPA Care este viziunea colecției de carte, pentru adulți cât și pentru copii, a Bibliotecii Românești Olanda sau BiebRO, cum i se mai spune?

MARIA DICIEANU Bibliotecii i se mai spune,  într-adevăr, „BiebRO”. Ne-am dorit  să avem și un nume un pic mai scurt și prietenos :). Întrucât olandezii își alintă biblioteciile “Bieb” (pronunțat ‘bib’), ne-am gândit să integrăm și noi acest termen. Și am adăugat particula RO care venea de la prescurtarea “Românească Olanda”.

Revenind la colecție, cei de la OBA ne-au îndrumat să ne orientăm spre cărți ale autorilor români și despre România. Ceea ce a părut foarte logic pentru că sunt titluri pe care e destul de dificil să le găsești în Olanda (spre deosebire de opere ale autorilor internaționali care pot fi găsite fie în limba originală fie în olandeză. Ne-am dorit să avem o colecție variată care să cuprindă și autori clasici Eminescu, Blaga, Creangă, Caragiale ș.a.m.d. dar și autori contemporani. Am încercat să aducem titluri care au o notorietate în lumea literară românească, dar și cărți sau autori care s-au dovedit de succes. Colecția copiilor a avut niște criterii în plus pentru că spațiul oferit a fost de la început relativ limitat. Am încercat să aducem cărți care pe lângă un text bun, au și o grafică, ilustrație și realizare calitativă. Personal am încercat mereu să selectez titluri a căror prezență în colecție să o pot justifica și argumenta. 

SIMONA POPA Care sunt provocările întâmpinate de o bibliotecă, în general, și de una din Diaspora, în particular?

MARIA DICIEANU În România, problema bibliotecilor este una complexă care pornește de la resursele extrem de limitate și/sau inexistente și ajunge până la prejudecățile cititorilor legate de ideea de a împrumuta cărți de la bibliotecă. În plus mai este și problema pieții de carte, a reducerilor excesive, a produselor de slabă calitate dar ieftine precum și a mai multor altor aspecte despre care putem vorbi liniștite zile întregi. La acestea se adaugă și faptul că o bibliotecă trebuie să fie ca un organism viu în care să se întâmple mai multe lucruri decât o simplă găzduire de cărți, mai ales acum când cititorii sunt atât de ușor distrași de alte activități.

În Diasporă, lucrurile sunt, pe de-o parte, un pic mai simple pentru că, cel puțin în Olanda, oamenii interacționează destul de mult cu bibliotecile. Copiii nou născuți primesc acasă un set de început de la bibliotecă, sunt duși frecvent acolo de școli iar abonamentele sunt gratis până la 18 ani. Ajută și că este scump să cumperi cărți. Un abonament la bibliotecă pe un an acoperă trei cărți cumpărate. Și se presupune că oamenii obișnuiți citesc totuși mai mult de trei cărți pe an. Deci e rentabil să ai abonament. O bibliotecă românească în Olanda însă, preia o serie din neajunsurile bibliotecilor din România. Mă refer aici la scepticismul oamenilor de a împrumuta de la bibliotecă. Chiar și mie mi-a fost un pic dificil să mă obișnuiesc să interacționez cu biblioteca, convinsă fiind la venirea din România că am nevoie să am cărțile mele. Citind însă mai mult decât îmi permiteam să cumpăr, m-am convins că bibliotecile sunt o soluție bună. Și că există avantaje în a nu păstra orice carte pe care o citești. Revenind însă la aspectele mai dificile cu care ne confruntăm, am constatat că, dintre cetățenii români din Olanda care citesc (și care nici nu sunt convinsă că reprezintă o majoritate) nu sunt foarte numeroși cei care citesc în limba română și încă și mai puțini cei care citesc autori români. Iar această nișă, dacă nu se întâmplă să locuiască fix în orașul în care avem biblioteca, nu e deloc rentabil să vină la bibliotecă. Și chiar și pentru cei din Amsterdam, prețul unui abonament anual la bibliotecă echivalează cu vreo 7-8 cărți românești cumpărate într-o sesiune de reduceri, plus transportul România-Olanda. Deci de multe ori e mai convenabil să îți cumperi cărțile din România decât să-ți faci un abonament la bibliotecă. Sunt multe de spus însă pe această temă. 

SIMONA POPA Care sunt planurile de viitor, în ceea ce privește activitatea bibliotecii?

MARIA DICIEANU După momentul 2020 aproape mi-e și teamă să mai fac cine știe ce planuri. Vom continua activitatea în online ca și până acum, vom continua să organizăm întâlniri cu autori și discuții despre cărți. Dar aș vrea să găsim metode de a ne întâlni și fizic cu cei interesați de literatura românească. Să vedem însă cât de blândă va fi cu noi pandemia în continuare. 

SIMONA POPA În prezent, în cadrul BiebRO, își desfășoară activitatea un club de lectură pentru copii. Pe viitor, vor fi desfășurate și alte activități adresate copiilor?

MARIA DICIEANU Copiii sunt mereu un personaj central în activitatea noastră. Pe de-o parte pentru că la ei se manifestă necesitatea învățării limbii românești, lecturile facilitând asta. Și, pe de altă parte, pentru că abonamentele lor la bibliotecă sunt, așa cum am menționat, gratis. Deci au doar de câștigat prin vizitele la bibliotecă. Pe lângă clubul de lectură pentru copii BiebRO, care este deocamdată doar online, ne dorim să organizăm și întâlniri fizice cu copiii. Și, desigur, în toamnă să ne vedem din nou la Kinderboekenweek: Săptămâna Cărții. 

Mulțumesc frumos pentru invitație  și interviu.  

Leave a comment

Your email address will not be published.

%d bloggers like this: