Imaginația ca formă de reziliență I

„Minunata pălărie a lui Millie” – o poveste surprinzătoare, plină de voioșie și creativitate, însoțită de ilustrații luminoase, vesele și cu contururi distincte – ne spune cum o fetiță, pe nume Millie, se îndrepta spre casă când o vitrină plină cu pălării îi atrage atenția. Fetița intră în magazin și, după ce află prețul exorbitant al pălăriei alese, îl atrage pe vânzător într-un joc pe cât de copilăresc pe atât de creativ.

Astfel, Millie ajunge să cumpere, de o geantă goală, „cea mai grozavă pălărie” – „poate avea orice mărime, formă sau culoare” dorește fetița, „nu trebuie decât” să-și imagineze cum să fie. Continuându-și drumul, Millie descoperă că „toți oamenii aveau câte o pălărie” la fel „de specială” și „toate erau diferite”.

Depășește-o pe asta pălărierule!

Povestea se încheie cu sosirea fetiței acasă, nu înainte de a schimba posomoreala unei trecătoare în veselie, de a cânta împreună cu pălăria ei și de a primi confirmarea realității acestei zile prin participarea părinților săi, la jocul de-a minunata pălărie.

Bunica mea avea o vorbă: „Dacă nu ajunge, atunci mai și rămâne”. Este o experiență minunată să descopăr în această carte o perspectivă care completează cu atâta voioșie și creativitate această filozofie.  

Cartea este scrisă și ilustrată de Satoshi Kitamura, născut în 1956, în Japonia.

Pentru ilustrațiile sale, acesta folosește un stilou japonez de sticlă – de unde contururile  tremurătoare, inegale, care definesc stilul său de desen.

Iar tema imaginației este una importantă și explorată des în operele sale.

Ilustrațiile îmi par deosebit de sugestive: încă din primele două pagini ale cărți  sunt alternate două pălării care construiesc contrastul scund-înalt, real-imaginar.

În plus, pălăria zgârie-nori, a cărei înălțime o depășește cu mult pe cea a fetiței, de te întrebi, înainte de a fi citit povestea, cum de nu o strivește, echilibrează, în mod plăcut, seria de pălării pe care le schimbă fetița pe parcursul poveștii și care par să fie un pic lipsite de simțul aventurii.

Momentul, când Millie se uită în tavan și vede  „modele interesante” după ce i-a arătat vânzătorului cât de ieftină și-ar dori pălăria, este adorabil și plin de umor. Iar inocența personajului principal se îmbină cu o anumită formalitate a socializării, într-un mod caracteristic culturii asiatice.

Ilustratorul folosește foarte inspirat spațiului alb, cu intercalarea nestânjenită și nestânjenitoare a textului între ilustrații.

Unul se poate întreba ce anume l-a făcut pe adult  să intre în joc. Să fie politețea fetiței? Sau inocența ei? Cert este că această reacție a adultului a avut o contribuție importantă la apariția minunatei pălării pe terenul fecund al imaginației lui Millie. Iar intrarea în joc a mamei lui Millie dă caracter de „certitudine” descoperirilor fetiței : „Și avea dreptate. Fiecare are propria sa pălărie minunată.”

Animalele pot vedea pălăriile lui Millie: păsările se adună în jurul fetiței și al pălăriei-păun, câinele și pasărea poftesc la pălăria-prăjitură,  veverițele, o pisică, o pasăre și un câine înconjoară fetița și pălăria-fântână arteziană.

Există, în poveste, un firesc al relației imaginație – lume fizică.

Bătrâna care purta o pălărie eleșteu de culoare întunecată și merge sprijinindu-se într-un baston, după întâlnirea cu Millie și zâmbetul acesteia, pasul îi devine mai iute, apa în eleșteu este luminoasă, ridică bastonul sub braț iar linia buzelor, juri că se înmoaie-ntr-un zâmbet.

Alăturarea adultului în jocul copilului pare să aibă numai beneficii atât pentru cei mici cât și pentru cei mari.

Povestea exprimă ideea că, acolo, în lume, în viață, există lucruri pe care doar propria noastră imaginație le poate dezvălui. Și se pare că aceasta este cu atât mai bogată cu cât resursele exterioare sunt mai puține.

În ultima sa carte, The Smile Shop (Magazinul de zâmbete), un băiețel a economisit toți banii de buzunar și vizitează piața cu mari așteptări. Când are loc dezastrul și își pierde banii, se simte devastat – totul este pierdut! Dar stai, ce-i asta? Un magazin de zâmbete? I-ar prinde bine un zâmbet. Ce se întâmplă dacă intră?

Despre această carte, autorul spune, potrivit CILIP : „După ce am finalizat cartea, am realizat că atât „Minunata Pălărie a lui Millie” cât și „Magazinul de zâmbete” sunt povești despre cineva care primește ceva drăguț pentru că nu are bani.”

„Minunata pălărie a lui Millie” a apărut la editura Pandora Publishing, în anul 2015, în traducerea din limba engleză a Luminiței Gavrilă, într-o ediție broșată, cu coperta parțial lucioasă și ușor în relief.

Pentru vârsta de 4-8 ani.

Alte recenzii:

Credit poza Satoshi Kitamura: https://www.japantimes.co.jp/culture/2020/04/18/books/satoshi-kitamura-children-literature/

Leave a comment

Your email address will not be published.

%d bloggers like this: