credit foto Grupul Cărți Fără Pereche
Anul 2020 începe cu un eveniment inedit în zona de carte pentru copii și anume cu prima ediție a Premiilor Grupului Cărți Fără Pereche pentru anul 2019.
Într-o vreme în care promovarea lecturii în rândul copiilor și al tineretului se face preponderent prin inițiative particulare, iar preocuparea selectării unor cărți de calitate revine, aproape în exclusivitate, părintelui, iată, încă o inițiativă particulară.
Cine este și care este scopul Grupului Cărți Fără Pereche?
Acesta a fost înființat cu aproape cinci ani în urmă, pe 05 mai 2015, de câțiva părinți, pentru părinți. Dar să-i lăsăm pe administratorii și membrii activi ai grupului să vorbească pentru ei:
„Pentru că bugetul fiecăruia dintre noi este limitat, iar cărțile valoroase prea puține și prea puțin promovate, ne vom concentra atenția exclusiv pe calitate și pe sursele care generează conținut constant de calitate și demonstrat pe parcursul monitorizării noastre.
Îi vom susține pe cei care nu au făcut rabat în privința calității și care și-au păstrat verticalitatea într-o piață de carte pentru copii în care, din nefericire, se promovează prea multe non-valori. Scopul este ca noi să primim tot ce este mai bun, iar pe ei să îi ținem optimiști. (…)
Sper să mergem mult mai sus de atât d.p.d.v. al calității, pentru că de putut se poate, dacă fiecare dintre noi ar cere calitate iar cei din industrie și-ar face treaba cum se cuvine. (…)
Scoatem în evidență cărțile fără pereche, în limba română, care se găsesc în librăriile din România. Acel tip de cărți pe care ni-l dorim ca normă, nu ca excepție. De multe ori aflăm despre ele fie după ce tirajul s-a epuizat, fie când deja au ajuns în anticariate căci nu le-a înțeles nimeni valoarea.
Ce căutăm? Scriitură, ilustrație, traducere și tipar, toate fără pereche. Cărți valoroase.” Iulia Boc, administrator al Grupului Cărți fără pereche, de la înființarea acestuia până-n mai 2019.
”În primul rând termenul de carte este vag, mai adaptat la contextul discuției ar fi cel de ediție. Un text clasic poate exista în mai multe ediții publicate de-a lungul anilor: ediții populare, ediții de lux, ediții școlare, ediții prescurtate, ediții ilustrate, ediții revizuite, există o multitudine de ediții care înglobează același text.
Așadar, o ediție fără pereche este legată în principal de partea tehnică: tipul copertei, tipul hârtiei, legătoria, diverse elemente tipografice care pot aduce un plus estetic. Chiar și tirajul și numerotarea tirajului oferă unei ediții pretenția de “nepereche”.
Dar dincolo de aspectul fizic și senzitiv al unei cărți, există și elemente mai prozaice care delimitează edițiile între ele. La cărțile ilustrate, desigur, un element important îl reprezintă estetica ilustrației și măiestria machetei. O carte poate fi complet ratată, chiar având ilustrații spectaculoase, dacă machetarea a fost făcută primitiv. Așadar, la o ediție populară, în tiraj masiv, calitatea este dată de ilustrație și de punerea ei în pagină, de calitatea hârtiei și de cea a copertei, incluzând bineințeles și legătoria. (…)
Sunt TREI paliere de evaluare a unei cărti: primul, primordial, evaluarea estetică a părții tehnice – tipar, hârtie, legătorie, macheta; al doilea, evaluarea conținutului artistic – text și ilustrații ; aceste două paliere implică criterii obiective și imuabile, iar al treilea, evaluarea impactului asupra receptorului, adică cum percepe cititorul, oricine ar fi el, copil sau adult, întregul produs. Acest al treilea nivel are o componentă strict subiectivă.” Paul Stoica, editor ColoRo – extras din postare pe grupul Cărți Fără Pereche.
Aniversarea a cinci ani de existență a grupului a fost marcată de crearea evenimentului „Premiile grupului Cărți Fără Pereche pentru anul 2019”. Iată ce spun organizatorii despre eveniment:
„Sunt primele premii acordate de un grup non-comercial, format din iubitori de cărți pentru copii, suficient de numeroși încât să fie relevanți. Ne dorim să recunoaștem, chiar dacă doar la nivel simbolic, munca oamenilor minunați care se străduiesc să ofere calitate în acest domeniu.
Au fost alese trei categorii pentru vot, iar la fiecare categorie am adăugat cinci opțiuni, fiecare conținând cărți publicate în limba română în anul 2019.”
Astfel pentru categoria „Cea mai bună carte străină, pentru grupa de vârstă 3-6 ani” au fost selectate:
- „Camera cu minuni”, autor și ilustrator Sergio Ruzzier, traducere Ileana Achim, apărută la editura Frontiera, copertă cartonată;
- „Gândurile unei broscuțe”, autor și ilustrator Kazuo Iwamura, traducere Andreea Sion, apărută la editura Cartea Copiilor, copertă cartonată;
- „Ghiduș cel curajos”, autor și ilustrator Mario Ramos, traducere Alexandru Gurău, apărută la editura Frontiera, copertă cartonată;
- „Jurnalul din cutiile de chibrituri”, autor Paul Fleischman, ilustrator Bagram Ibatoulline, traducere Florin Bican, apărută la editura Cartea Copiilor, copertă cartonată;
- Pachet Wanda Gág: „Milioane de pisici”, „Absolut Nimic”, „O creatură ciudată”, autor și ilustrator Wanda Gág, traducere Cristina Lee, apărut la editura Anacronic, copertă cartonată, supracopertă.
Pentru categoria „Cea mai bună carte străină, pentru grupa de vârstă 6-12 ani” au fost selectate:
- „Colivia de aur”, autor Anna Castagnoli, ilustrator Carll Cneut, apărută la editura Signatura, copertă cartonată;
- „Ferma animalelor” (roman grafic), autor George Orwell, ediție adaptată și ilustrată de Odyr, traducere Ona Frantz, apărută la editura Polirom, colecția Junior, copertă broșată;
- „Gon, puiul de vulpe”, autor Niimi Nankichi, ilustrator Kuroi Ken, traducere Iolanda Prodan, apărută la editura Cartea Copiilor, coperta cartonată;
- „Poți să fluieri, Johanna”, autor Ulf Stark, ilustratoare Anna Höglund, traducere Sergiu Păduraru, apărută la editura Cartea Copiilor, copertă cartonată;
- „Ultima călătorie. Doctorul Korczak și copiii săi”, autoare Irène Cohen-Janca, ilustrator Maurizio A.C. Quarello, traducere Lavinia Braniște, apărută la editura Cartea Copiilor, copertă cartonată.
Iar la categoria „Cea mai bună carte românească” au fost selectate:
- „Cetăți, castele și alte fortificații din România. Volumul II – secolul al XVI – lea”, autor Radu Oltean, apărută la editura Humanitas, copertă cartonată;
- „Istorii din ’89 în benzi desenate”, album colectiv (39 de autori) apărut sub egida Muzeului Județean de Istorie Brașov;
- „O călătorie prin Univers. Astrofizica povestită”, autor Cristian Presură, ilustrator Ana Alfianu, apărută la editura Humanitas, colecția Humanitas Junior, copertă cartonată;
- „Spune-mi o poveste cu pisici”, antologie de 13 basme povestite de Eniko Szabo, ilustrată de Karda Zenko, apărută la editura Frontiera, copertă cartonată;
- „Străbunicul meu, Emil Racoviță”, autor Andreia Petcu, ilustrator Eugen Berlo, apărută la editura Frontiera, copertă cartonată.
Pentru cei care vor găsi preponderent minusurile unei astfel de inițiative, Andra-Roxana Trandafir, membru al grupului Cărți fără pereche și inițiatoarea acestui eveniment, declară:
„în România nu există o critică reală de carte de copii. (…) premiile sunt și un omagiu adus editurilor, scriitorilor, ilustratorilor, traducătorilor, corectorilor, librarilor și tuturor celor a căror muncă ajută să avem cărți bune în România. Chiar dacă uneori au un gust amar. Chiar dacă le vine să renunțe uneori. Chiar dacă văd că muncesc, muncesc și lumea cumpără tot maculatură. E un mesaj și pentru ei, să le arătăm că îi vedem și ne pasă.”
Pe data de 01 februarie, la ora 22:00, s-a încheiat votul pentru desemnarea cărților câștigătoare la toate cele trei categorii iar rezultatul a fost următorul:
- Cea mai bună carte străină, pentru grupa de vârstă 3 – 6 ani: Jurnalul din cutiile de chibrituri, autor Paul Fleischman, ilustrator Bagram Ibatoulline, traducere Florin Bican, apărută la editura Cartea Copiilor;
- Cea mai bună carte străină, pentru grupa de vârstă 6-12 ani: „Ultima călătorie. Doctorul Korczak și copiii săi”, autoare Irène Cohen-Janca, ilustrator Maurizio A.C. Quarello, traducere Lavinia Braniște, apărută la editura Cartea Copiilor;
- Cea mai bună carte românească: „Străbunicul meu, Emil Racoviță”, autor Andreia Petcu, ilustrator Eugen Barlo, apărută la editura Frontiera.
Salut și eu apariția unui nou partener de discuții în dezbaterea asupra temei cărților valoroase, pentru copii. Îmi doresc ca această preocupare să devină una generală și, mai ales, să depășească nivelul preponderent particular.
Semnează un părinte.