Cartea „Oooooo poveste de iubire” este scrisă de Victoria Pătrașcu si ilustrată de Veronica Neagu. A apărut la Editura Cartier în cadrul Colecției Cartier Codobelc si-n prezent este deja la a doua ediție.
Povestea elefănțelului Mo se regăseste și ea pe lista de cărți pentru Matei și pentru mine. Ceea ce-mi spune mie voi scrie mai jos; ceea ce voi discuta cu Matei… ei bine, va depinde și de ceea ce povestea ii va spune lui.
Aceasta este interpretarea mea….
Ce să facă un copil când mama lui pleacă de lângă el? Ce îi rămâne? Cine este el? Cine altcineva mai este acolo, în lumea mare, care să fie binevoitor cu el?
Elefănțelul Mo trăiește experiența de o vedea pe mama lui plecând și de a rămâne „singur și pierdut” într-o lume pe care nu o cunoaște deloc sau o cunoaște foarte puțin. Primul lucru pe care-l face este să cheme înapoi ceea ce știe; apoi încet-încet începe să se uite în jur – așa începe călătoria lui.
Nu ai cum să nu-l iubești pe elefănțelul Mo. Este curajos, deschis, entuziast, creativ, prietenos, sincer, neinteresat, vesel, iubitor. Dar mai ales îl iubești pentru că știe atât de bine, chiar dacă la un nivel intuitiv, cine este. Și vrei să te identifici cu el.
Elefănțelul Mo și el însuși – litera și sunetul O – află în curând că poți să te simți confortabil și în lipsa mamei prin integrarea într-un grup mai mare, mai extins. Mo simte nevoia să socializeze, să fie semnificativ, important altor ființe.
Urmează un mic ghid de cum să-ți faci prieteni: prima îndrumare – fii tu însuți („Asta e litera pe care o am. Singura pe care o știu. Cu ea vreau să mă joc.”); apoi, ai răbdare să cunoști pe cei cărora intenționezi să le oferi prietenia ta („Nu aveți nevoie de Ooooo? a întrebat Mo slobozindu-le litera drept în față. Wwwww,wwww! Au sărit maimuțele speriate.”); ascultăți intuiția („Lui Mo nu-i plăcu de ei.” însă dorindu-și foarte mult să-și facă prieteni, elefănțelul încearcă să se împrietenească și cu leoparzii pentru a afla în final că nu au cum să fie prieteni); caută persoane cu care ai lucruri importante în comun. Și nu în ultimul rând, deși multora ne ia ceva timp să ne aducem aminte de lucrul ăsta, iubește-te! Iubește-te și continuă să o faci indiferent de cine este sau nu lângă tine, indiferent de aceptarea sau lipsa de acceptare a celor din jur! Iubește-te și astfel vei întâlni oameni care „să mă înțeleagă și care să o iubească (n.n. pe O) așa cum o iubesc eu”, cum spune elefănțelul Mo.
Nu înainte de a trece însă prin câteva încercări nereușite, în urma cărora îl găsim pe elefănțelul Mo dezamăgit, descurajat și furios pe el însuși pentru că nu corespunde cerințelor persoanelor întâlnite. Încearcă să scape de ceea ce nu corespunde, dar cu cât încearcă cu atât se arată ca făcând parte din el, fiind adânc întipărit în identitatea lui (Mo aruncă literele Oooooo în apa lacului iar acestea cad „cu zgomot, desenând la nesfârșit mii de O-uri tremurătoare”).
Apoi, pentru că fiecare ființă este semnificativă, mai întai pentru ea însăși apoi pentru cei a căror viață o înfrumusețează, Mo o întâlnește pe Luna cu care se împrietenește. Află astfel că prietenii te ajută să crești, îți înfloresc sufletul, te fac să te simți acceptat – perfect -, îți potențează abilitățile, te apreciază, te influențează.
Elefănțelul Mo mai află că întreaga experiență – îndepărtarea de mamă, socializarea, căutarea altor persoane semnificative în afara mamei, timpul petrecut cu acestea din urmă – face parte din procesul de ”cum să cresc, cum să devin mare”.
Cum altfel mai poți crește? Jucându-te și căutând să fii fericit, îți răspunde din nou elefănțelul Mo.
Alte interpretari:
Editia care a stat la baza acestui eseu:
O poveste de iubire, scrisă de Victoria Pătrașcu, ilustrată de Veronica Neacșu, apărută la editura Cartier, în 2018, ediția a II-a.
Mulțumesc Simona, cred că este o carte care ni s-ar potrivi de minune.
As putea completa interpretarea cu doua idei: povestea sugereaza, prin faptul ca mama elefantelului Mo este prinsa si dusa la circ, ca mama nu-si doreste sa plece de langa copilul ei insa este necesar sa se indeparteze de el; o alta idee ar putea fi ca elefantelul Mo il iubeste pe O – tot ce ii ramasese dupa plecarea mamei – si deci la un anumit nivel isi doreste si el sa cunoasca lumea de dincolo de mama sa…..